Psalmul 139!

Doamne, Tu mă cercetezi
Si inima mi-o cunoşti
Tu sti Doamne, când m-aşez
Si când vreau ca să stau jos

Tu-mi cunosti gândul, şi vorba
Până nici nu e rostită
Chiar la margini de pământ
De Tine eu sunt găsită

Aripi dacă mi-as lua
Ca să zbor, peste hotare
Si atuncea mă găseşti
Cu puterea Ta cea mare

În adâncuri de pământ
Dacă ar fi să mă cobor
Iata-Te si acolo Doamne
Căutându-mă de zor

Cuibul meu dacă mi-aş face
Sus în ceruri, între stele
Chiar si acolo, Domnul meu
Sunt găsită printre ele

Si de-as vrea să mă ascund
În marea cea înspumată
Si acolo mă găsesti
Cu iubirea Ta curată

Doamne, Tu mă înconjori
Prin fată, si prin-napoi
Mâna Ti-o -ntinzi peste mine
Ca să mă scapi din nevoi

Cel mai mare întuneric
De mă va acoperii
Si acolo Domnul meu
Iată, că mă vei găsii

Unde să mă duc eu Doamne
Departe de a Ta față
Departe de al Tau Duh
Care mă tine în viață

Tu mi-ai întocmit rărunchii
Si în pântec m-ai ţesut
Si mă minunez de Tine
Că-n loc tainic m-ai făcut
***************************

Sufletul meu vede bine
Si Te laudă ziua toată
C-ai făcut cu mâna Ta
O făptură minunată. Amin!